Poeți printre poeți
Cu toate că scriitorii incluși în Amare barvalimata – antologie de texte literare inspirate din cultura rromă (București: Editura Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, 2019) au participat la același concurs, unde au existat aceleași cerințe pentru toți participanții, nu putem să nu observăm diversitatea de viziune sau de abordare a temelor propuse de noi. Dacă la scriitorii rromi actul de creație a fost, aparent, mai simplu, mai la îndemână, ei fiind obișnuiți să scrie, în general, despre experiențele și trăirile proprii, texte ale experienței, pentru ceilalți autori – nefamiliarizați cu specificul rrom (dar pe care îi putem numi scriitori alăturați, scriitori care și-au apropriat lumea rromă livresc, așadar într-un mod indirect) – a reprezentat o reală provocare. Ambele tabere au înțeles care sunt mizele: demontarea anumitor practici de scriere privind rromii (cum ar fi unele texte de factură romantică la Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Mircea Cărtărescu ș.a., unde imaginea “țiganului” este denaturată, prin formulele clișeice neproductive ale bohemianismului autohton), reliefarea elementelor de interes din societatea rromă privind obiceiurile, limba, neignorând în același timp aspecte care țin de modernitate și care intră deseori în conflict cu gândirea tradiționalistă rromă.
Textele premiate și publicate în această antologie au fost ierarhizate conform anumitor raționamente, fie după importanța temelor abordate, naturalețea limbii (în cazul traducerilor în limba rromani sau în cazul textelor scrise în limba rromani), capacitatea de adaptare la cerințele propuse, dar care nu au fost neapărat niște furci caudine care să testeze la maximum capacitățile artistice ale autorilor. Prin urmare, am acceptat și unele (foarte puține la număr) texte cu amprente stereotipe, dar valoroase din alte puncte de vedere. Nu ne-am propus și nu ne vom propune să identificăm autori totali.
Mi-au atras atenția câțiva poeți – dintre cei care au publicat în această antologie: Emil-Iulian Sude, Ionuț Panțiru, Gabriela Ana Bălan, Tudor Gongu, Marian Ghiță.
Emil-Iulian Sude propune o altă viziune față de cartea Povești, acolo unde autorul mizează pe un limbaj liniar, în grad zero. Manuscrisul Paznic de noapte din care sunt extrase și publicate lucrările incluse în antologie, surprinde ciocnirile de înțelesuri, viziunea de gen, eros și thanatos, folosind cuvinte uzuale din limbajul imediat. Autorul repune și oferă o altă valoare a cuvântului folosit. Ethosul este ironia tragică a ființei, periplul acesteia în diferite planuri și stadii.
La Ionuț Panțiru întâlnim poeme-manifest cu rezonanțe tragice, realiste și în același timp revelatoare ale condiției umane, ne obligă să nu uităm că societatea are atât victime, cât și călăi. Formulările percutante scrise la persoana a doua ne aduc în prim-plan un autor care observă cu plenitudine, concretețe, spaimele și frustrările noastre. Un autor al observării și al dezvăluirii. Simți cum ești cel molestat, cel ridiculizat, dezamăgit de către societate.
Try Harder Manifesto
Ridică ochii și vorbește
despre moartea încrederii în sine
discriminarea face din tine
ce face Kim-Jong Un din cetățenii săi
Felicitări, probabil că ești ceva lăutar sau dansator talentat
că asta au decis ei că e probabil să primești la loteria genetică
nu contează how much you tried hard
într-un final te vor condamna la un loc special
munceștiplângitranspirisângerezite cocoșezi
devii o scară pe care semenii tăi să calce în drumul spre succes
numai ca ei să închidă ochii la un adevăr pe care
constructul lor social îl neagă vehement
you tried hard for a better world
și te-ai distrus pe tine
numai ca ei să vadă
și mai multe excepții de la regulă
Gabriela-Ana Bălan preia conștient sau inconștient unitățile de percepție care au marcat-o, situații concrete, întâmplări, pe care le modelează cu har hipnotic, lăsându-se purtată de valul exuberanței magice. Ea transformă și retransformă în forul intim o realitate prin sondare, scrutarea celor percepute punându-ne față în față cu cele imperceptibile, astfel că cititorii nu mai deosebesc în ce lume se află, în ce realitate s-a produs situația concretă, sau dacă a fost vreodată concretă sau realitate. Gabriela-Ana Bălan este poeta surprizei și a surprinderii. Forța ei poetică provine din realitatea retransformată.
Poezia așezată în poezie, echilibrată, puternică, ușor de recunoscut prin acuratețea stilului clasic, însă cu tensiuni post-moderniste este poezia lui Tudor Gongu. Poetul poate demonstra prin poeziile publicate în lucrarea de față că se poate duce ușor către latura versului clasic si a versului alb. Există și o repetare a decantării emoțiilor, faptelor, lecturilor, ajungându-se la versul simplu (dar nu simplist!). Chimia dintre har și experiență își spune cuvântul sau fiecare dintre menționări luate separat este ceea ce Este poezia domnului Tudor Gongu?
Fiind la început de drum către Marea Poezie, autorul Marian Ghiță ne propune trei texte. Încercările sale poetice pot înălța înțelesurile către cititori sau le pot coborî, așa cum se întâmplă deseori în textele care mizează pe abisalitate și inefabil. Din punctul meu de vedere, eul liric (sau chiar autorul, care scrie deseori o poezie explicită, deranjantă uneori pentru urechile pretențioase) pendulează între pierderea iubirii și nevoia de regăsire a acesteia. Se poate observa, pe alocuri, trecerea cu ușurință de la monotonia bacoviană la tensiunile versurilor moderne. Îmi pun întrebarea: este în căutarea propriei voci sau se poate adapta din mers noilor, de altfel vechi, formulări?
DANIEL-SAMUEL PETRILĂ
