Rudari în România
Ce înseamnă să fii rudar în România? Care este percepția pe care o au ceilalți rromi despre rudari, văzuți adesea ca simpli caștalii sau caștarii (rr. kaștale „lemnoși, lemnari”), fiind considerați hibrizi, dezrădăcinați, pe motiv că aceștia și-ar fi pierdut definitiv limba, portul, tradițiile, obiceiurile și, probabil, și conștiința etnică.
Dicționarul de argou al limbii române [1] definește termenul caștaliu ca fiind o „persoană rezultată din căsătoria dintre un român și o țigancă sau un țigan și o româncă”. Căsătoriile între români și rromi, sau caștalii și rromi, nu erau acceptate în trecut, ba chiar erau interzise, acestea fiind permise exclusiv în cadrul aceleiași etnii. Dar la fel stăteau lucrurile și în cazul neamurilor/grupurilor de rromi (căldărarii nu se căsătoreau cu ursarii, sau spoitorii cu ursarii sau căldărarii etc.), în momentul de față existând un procent destul de ridicat de rromi, în special din rândul gaborilor, la care căsătoriile endogame sunt încurajate. În cazul gaborilor, căsătoriile endogame au reprezentat o formă de rezistență socială și economică. Dacă vom arunca o privire în istoria lor, vom descoperi faptul că aceștia au fost obligați, în timpul Mariei Terezia a Austriei (1740-1780) și a fiului ei, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman (1780-1790), să nu mai vorbească limba rromani, să renunțe la porțul tradițional, adoptând valorile limbii și culturii maghiare din Transilvania.
De-a lungul timpului, în special în perioada studenției, am cunoscut mai multe categorii de rromi rudari – pe de o parte, rudarii pe care i-am întâlnit nu au dorit să se identifice deloc cu rromii, iar pe de altă parte au existat rudari care și-au asumat identitatea rromă și nu s-au rușinat de apartenența lor. La rudari, predomină aceste forme de autoidentificare etnică hibridă, în cazul celorlalte neamuri de rromi se poate vorbi despre o multiplă identificare lingvistică, astfel că, în rândul unor vorbitori de limbă rromani există denumiri diferite pentru același dialect/subdialect.
În urma unor discuții purtate cu un tânăr participant la un curs despre limba, istoria și cultura rromani, mi-a venit ideea de a aborda acest subiect. Însă ceea ce m-a determinat să contribui cu unele clarificări privind acest neam de rromi a fost interacțiunea mea cu Rafael, un absolvent de Filosofie din rândul rudarilor.
În trecut, rudarii erau culegători de aur, mai exact aceștia cerneau nisipul aurifer de pe marginea râurilor (din județele Alba, Argeș, Cluj, Olt ș.a.), aur care, ulterior, era topit și prelucrat. Mai târziu, după ce nisipul aurifer era din ce în ce mai greu de găsit, această meserie s-a pierdut, rudarii începând să fie cunoscuți pentru prelucrarea lemnului (făceau căruțe, roți, piese pentru războaiele de țesut, albii, linguri, fuse etc.). În România, dar și în alte țări, există diferite nume de familie care reflectă activitatea de prelucrare a lemnului, precum Lingurar/Linguraru, Lemnaru, Tâmplaru, Blidaru, Fusaru etc.
Deoarece în prezent există o scădere a cererii pentru produsele din lemn, și meseria de rudar este pe cale de dispariție. Uneori, meseria de aurar („culegător de aur”) și cea de rudar („lemnar”) evoluau concomitent. La origine, rudar este un derivat al termenului slav ruda, care înseamnă „minereu”, dovadă incontestabilă a faptului că rudarii nu s-au ocupat tot timpul, sau exclusiv, cu „lemnăritul”.
Meseria de rudar era o muncă mai puțin onorabilă în ochii celorlalți rromi – exact la fel cum era văzută și meseria de cocalar. În trecut, cocalarii – rr. kokalo „os”, prelucrau oase de animale din care confecționau diferite obiecte, cum ar fi: piepteni, nasturi, mânere de cuțit ș.a.m.d. Astăzi, denumirea de cocalar s-a păstrat cu sensul peiorativ cunoscut de foarte mulți vorbitori de limbă română, indiferent că sunt oameni simpli, elevi, studenți, profesori, scriitori etc.
Dintre toate endonimele sau exonimele care se referă la rudari – băieși/băiași/băniași (derivat de la „baie”, în maghiară bánya „mină), aurari, ludari, caravlahi, albieri, corfari, lingurari (Löffelzigeuner), coritari („împletitor de coşuri, vânzător de coşuri”) -, cea mai răspândită denumire este cea de rudari. În diverse țări în care trăiesc rudarii, aceștia vorbesc limba română sau limba băieșească, o variantă a limbii române arhaice, influentață de limba majoritară a statului în care aceștia trăiesc. Unii cercetărori afirmă că rudarii ar fi un neam aparte, vorbind un dialect românesc, însă alții au adus argumente solide privind apartenența lor etnică rromă. Lingvistul Nicolae Saramandu folosește într-o lucrare, referindu-se la rudari, sintagma „țigani de limbă românească”.[3]
În mentalul tradiționalist rrom, a fi kaștalo se află în raport opoziție cu a fi rrom cyacyo [ceaceo] „rrom veritabil”, în această nepotrivire existând o formă de rasism intraetnic, de multe ori acest rasism fiind imperceptibil în rândul mentalității de tip tradiționalist (există generalizări și de o parte și de alta: „Căldărarii sunt hoți.”, „Te dau la cortorari!” „Te comporți ca un caștalău!”, ”Vorbești ca un caștalău!”), de regulă elitele rrome nefăcând vreo distincție între cele două, ci mai degrabă încercând să și-i aproprie pe rudari, considerându-i de-ai lor (rr. rroma amarendar „rromi de-ai noștri”).
Cu toate că există o istorie distinctă pentru fiecare neam în parte (de pildă, dacă ne referim la Holocaustul rromilor, există neamuri de rromi nu au fost deportate în Transnistria; un alt exemplu ar fi despărțirea triburilor de rromi în trei mari ramuri, în timpul migrației lor, aproximativ în zona Caucazului: lom, rom, dom), există și o istorie comună a neamurilor de rromi (exodul proto-rromilor din India, statutul de robi în Țările Române etc.). De asemenea, în istoria culturală rromă există/existau ocupații, tradiții și obiceiuri distincte (plimbatul ursului la rromii ursari, spoitul/cositoritul căldărilor în rândul spoitorilor, prelucrarea aurului în rândul aurarilor/rudarilor, testarea virginității tinerelor fete căsătorite la căldărari, gabori, spoitori) sau asemănătoare (la rudari și spoitori se sacrifică în mod ritual un animal – gurbanul și Hârdelezi-ul – în scopul vindecării unor boli sau în cadrul anumitor sărbători).
Astăzi, globalizarea a dispersat micile comunități, familiile, neamurile etc. până în colțurile cele mai îndepărtate planetei, acum putând vorbi despre comunități globale, itinerante, unde reperele culturale sunt într-o continuă transformare. Termenul de comunitate nu mai înseamnă neapărat să co-exiști în unitate măsurabilă fizic (geografic, spațial), ci să ai (și) interese comune, responsabilități civice comune, sentimente comune alături de cineva. Reconsiderarea valorilor vechi sau pierdute, reîntoarcerea în comunitate, în-rădăcinarea, nu se realizează exclusiv fizic, ci poate fi realizată mai degrabă spiritual.
Revenind la rudari, deocamdată nu putem vorbi despre o elită intelectuală în rândul acestora, rudarii fiind slab reprezentați oficial, de multe ori fiind invizibili individual și colectiv, iar problemele acestor enigmatici au rămas nesoluționate până în prezent, deși au existat diverse încercări de explicare a unor astfel de fenomene, unele neavând suficiente dovezi de ordin științific.
Dincolo de datele științifice vizibile, verificabile, dar și de semnele de întrebare pe care ni le punem atunci când interacționăm cu diferiți membri ai acest neam, consider că rudarii fac parte din poporul rrom și că ar fi potrivit să nu-i distanțăm de Cultura rromă, ci să încercăm să îi determinăm să-și promoveze cultura modernă rromani, să-i acceptăm chiar și fără limbă, tradiții, obiceiuri ș.a.m.d. pe care le-au pierdut în iureșul tumultuos al istoriei. Și nu sunt singurii care au pierdut ceva!
[1] George Volceanov, Dicționarul de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007.
[2] Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (1714), îi aduce în discuție pe „țiganii aurari”.
[3] Nicolae Saramandu, Cercetări dialectale la un grup necunoscut de vorbitori ai românei: băiaşii din nordul Croaţiei, „Fonetică şi dialectologie” XVI, 97–130, 1997.
Articol publicat, inițial, în Revista online „Literatura de azi”.
(sursa foto: www.crainou.ro)
