„So cam cerau acana, cana o țigno Mați geno?”

Concursul internațional de creație literară și traduceri „Bronislawa Wajs” (ediția a III-a, 2020).

I Osa, i cyhai paznica c-o papina, hen o țigno Mați 

Selma Lagerlöf, „XIV. Osa, the goose girl, and little Mats”, in Further Adventures of Nils, translated by Velma Swanston Howard, Doubleday, Page & Company, Garden City, New York, 1911, p. 241-252

Coda breș, cana o Nils o Holgeresco cerdas i drumeția andar i Suedia o papinența paiisce, er bir manuș delas duma do cîzaiindar, cyhau hen cyhai, cʼe dolaștîlar andar o them. Sineas andar-i comuna Sunnerbo, [and-o județos] Smolandia, pa puo angal beșteas pumare manușența hen panda ștare phralența hen phența and-ech coliba țigni, p-i nangi vazi.
Cana o dui cîzaia, i Osa hen o Mați, sineas sa țigne, and-ech rat avias cai lengi coliba ech jui cyourri, cʼe n-as la cher, pa mangas pesce than cate te beșel. Seas primime, deși o than zorisa lelas o familian, pa i dai buhardas lace than op-i dușumes. I-rat hasaias cea chaines, de sandîlar o cîzaia cĕ iizdraias o cher. I-ainasa seas lace prea chaines o bolatar caș te jal anglesce ce pʼe droma. O dat o cîzaiingo hen i dai lengi phirarde pumen lasa savre lacyhimasa.
On vargiștiler ce pumaro patos pa pașine phuiate, pal o dat geno c-o doctoros pa andas lace draba.
And-o seftune bircacy ziisa i nausaii phirardas pes sar ech andar-o veș; mangas meros savrendar pa niechderi na vacerdas ech pheras cĕ si lenge mulțumime. Puo coria avias puo potolime pa cyac palal mangas te iingelen la avri p-i nangi vazi tha te mucen la othe te merel.
Cana cona o gazdasa ni na mangle te șunen calatar, oi vacerdas lenge cĕ and-o palune bircacy breșa dolaștîas cathar-cothar eche șatrasa lahongi. Oi nan-as po cyeacyes andar-o lahoia, ta seas i racii eche gospodarisci cʼe iingellas la șucar, ama naștasas cheraldan pa geiisas o șatrarința. Sanîras cĕ ech lahînca, cʼe seas la hoi po late, nausardas la cale bolatar. Pa n-as sați cidibor: i lahînca deasas la arman-da, vacerindos cĕ savren, cʼe cam primisaren la an pumaro cher te beșel sau cam aven lacyhe lasa, cam avel len sa ech sorta calatar. Oi pațaias cala, pa colesce moiisardas len te furlen la avri andar-o cher tha te na mai dichen la pale niechderi. Na mangas te anel necazos po niște manușa
acidibor de lacyhe. Ama o țaranoia na mangle te ceren so mangas oi. Becima girdias i traș an lende, ama na sineas on cisale manușa cʼe ași dena avri eche manușes nausalo, cyourro. Cyima vacîți pala calate oi muias, pa sa ozuman avine o necazoia. Puo angal sați bucuria seas an codea coliba, n-as aver cyipos. On, cʼe beșenas an late, sineas cyourre, ama na cyourre chaines. O dat cerlas changea colenge cʼe cerna pohtana, pa i dai hen o cîzaia cernas lesce iardîmi c-o hîzmeți. O dat cerlas o mui, i dai hen o cîzaia puo bare cernas o phandimata, pal o cîzaia puo țigne thonas hen cyhinnas o danda. Cernas hîzmeți ainasarla ji bevle, ama o vacîți nachelas șucar, lacyhe haiisa, puo but cana o dat
povestisarlas o vacîțistar cana phirlas avraldan aver thema tha bicenlas changea colenge cʼe cernas pohtana. O dat seas cidibor de hazlios, căi po ech deri i dai hen o cîzaia asanas de duchanas lenge riga andral lesce pontenge hen șacange.
Pal-o merimos o cyourre juiaco cʼe phirlas șatari, o curce cʼe avine acyhine sar ech suno beți chaines and-i gozi o cîzaiingi. Na jannas panda te seas but sau cyima vacîți, ama annas pumare gozeate cĕ but drom seas len prahumata o manușența o cheresce. Ech pal echeste gene lendar phrala hen phea. Inipalal and-i coliba chacyicos na mai șunzolas pa seas mîhnimacos baro.
I dai merima mai astarlas pes zoraii, ama o dat n-as intem an perrende. N-ași cerlas panda hîzmeți, n-ași cerlas panda pontes, ta beșelas ainasarla ji and-i rat o șeresa an pʼe vasta, pa sade huzarlas p’i gozi.
Ech deri – caia seas pal-o prahumos o trinesco – o dat boudu te del duma hoiasa, pa cada hîzmeți trașadas o cîzaiin. Phendas cĕ n-ași ahoias sosce trebui te aven po lende cisale necazoia. On cerde lacyhimos cana vazine o nausale juia. Sanci ași avelas dourus cĕ po cada diias o chainimos si puo zoralo o lacyhimastar? I dai șauaștî te gozerlasîn les, ama n-as cadîri te ași ahoiol pes lesa. Pala bircacy ziisʼ giriști i bola and-i phen i puo bari. Orcana ce late o dat astardas cyel mai but, ece, cana deas pʼi seama cĕ oi-da si te jal pesce, deas-naștas savre duchatar. I dai na vacerdas cech
cyipos niechderi, ama dișindi cĕ lesce seas cyel mai șucar te-l dur, cyecmiși, zer trașalas laco ʼzi cĕ oʼ ași nașallas pʼi gozi. Oi huzardas pʼi gozi zeades cale gîndosa – cĕ o Dell mucas te avel cea but chainimos andral eche chaineace.
Pala so cyecti o dat, on cyourrine but chaines. Ech vacîți oʼ bișaldas lenge francoia, ama inipa becima o hîzmețea na gene lesce șucar, cyince ni na mai avine.
O ziis cana seas o prahumos o cyel mai bare cyheaco, i dai phandias i coliba pa acyhias chere o do cîzaiința cʼe acyhine la, o Osasa hen o Mațisa. Geii c-i Scania te cerel hîzmeți op-i vazi, c-i sfecla, pa arachas pesce than c-i fabrica Iodberga, cate cernas o șeceri ujo. Seas ech jui cyalîșcîi, lacyhe haiisa, pa seas baro o ʼzi laco, vergyica. Savrengo ʼzi beniras la. But jene mirisonas – sar ași avelas cea liniștime pala savre cona andar saiinde nachas, ama i dai seas zoraii hen seas la daianmacos but. Cana cech delas lace duma o do cîzaiindar zorale cʼe mai seas la, oi vacerlas sați cĕ
„Sigonde cam nașalau len len-da”, bi te iizdral intem o sesi laco pa bi te avel la barima ech apsi ce pʼe iacha. Oi corcorri siciiisas te na ujarel aver cyipos.
Ama nana pasaias sar trașalas laco ʼzi cĕ cam avel. And-o than calaco i bola avias opo late. Geiisas c-i Scania cana astardas o linai; angal te avel o gizin geiisas ce pʼo than, pa o cîzaiin mucas len corcorri.
Cana seas nausaii, i dai vacerdasas but drom o cîzaiinge cĕ niechderi na acyhias laco ʼzi ʼcĕ mucas o nausale juia te acyhol ce lende. Na-i pharo te meres cana cerdan o lacyhea, phendas, cyince ozuman ași jasa tuce împăcime an tʼo ʼzi. Angal te jal pesce, i dai șauatî te asigurisarel pʼe cîzaiinge niște cyipoia. Mangas o manușendar saiința beștas te mucen len te acyhon and-i odas cʼe leasas la oi. Ji sați cate te beșen te avelas len, n-ași avenas i povara niechesci. Janlas cĕ ași dichena pumendar corcorri. Dine voia o Osa hen o Mațis te astaren i odas dacĕ cam cyeararen
o papinen, zer meros seas pharo te arachen cîzaiin te ceren coda hîzmeți. Avias sar ujardas i dai cĕ cam avel: on astarde pumen corcorri. I cyhai cerdas acadices pa o cyhau cyoplisardas idoia chelimacosce andar-o cașʼ, saiin bicennas len tar o chera o gospodaringe. Ahoinas c-o bicenimos pa sigo inipa astarde te ținen arre hen țhil tar-o gospodarea, saiin bicennas len c-o muncyitorea c-i fabrica cate cernas o șeceri ujo. I Osa seas puo bari pa, cam cana pherdasas deșutrin breșʼ, oi seas respundime sar ech bardeni jui. Oi acyholas and-o mui hen seas ce pʼo than, pa o Mați sar jiuo hen cyhibalo. Lesci phen vacerlas meros lestar cĕ ași cerlas puo but șamatas o papinendar cana bașena.
De dui breșʼ sineas o cîzaia c-i Iodberga, cana othe cerzias c-i școla ech ora phirri o diiange, and-ech ziis cana bevlias. Bellis, seas o bardenenge, ama o dui cîzaia andar-i Smolandia sineas on-da mașcar colende cʼe șunnas. On na astarnas pumen de cîzaia, pa cyima jene sanîrlaras len cidea. O manuș cʼe cerlas i ora deas duma o bolatar groznica cʼe vacerna lace tebecyeos, care orsauʼ breș cerlas cea bute manușen te meren and-i Suedia. Oʼ deas duma te ahoizol, pa o cîzaia ahoine orsauʼ pheras.
Pala so bitias i ora on ujarde avri andar-i școla. Cana o manuș cʼe cerdas i ora incias avri, on line pumen vastendar pa gene uștandos zorales ji ce leste, pucyindos les te ași dena duma lesa. O manuș bipengyardo mirisaias o do cîzaiindar lole cyhamenge, o mui lengo sar bebeiisco, care beșenas othe dindos duma siguroia po pumende, hîzmeți cʼe uiaras o manușenge trin drom puo bare lendar and-o breșa; ama oʼ șundas ce lende șucar. On povestisarde so pasaias an lengo cher pa puște o manușes cʼe cerdas i ora dacĕ oʼ sanîras cĕ lengi dai hen o phea hen o phrala lenge mune o bolatar saiatar janzardas len oʼ. „But ași te avel cadea”, deas oʼ angal. „Aver bola phareste ași avelas”
Sați te jandesas i dai hen o dat so sicinesas o cîzaia an coda ziis cana bevlias, on ași arachenas pumen. Te thabarnas o tranțes o juiace cʼe phirlas șatari, te curisarnas hen te aerisisarnas i coliba, te na folosisarnas o phurane parnimata pral-o patos, acana-da ași avelas jindo sacon andar colende pala saiinde ronas o cîzaia. O manuș cʼe cerdas i ora vacerdas cĕ n-ași phenlas savre mosa cada hîzmeți, ama oʼ sanîras cĕ na avelas nausalo niech andar colende cʼe sineas lenge dragoia, te ahoinas on sar te arachen pumen o nausaimastar.
I Osa hen o Mați ujarde cech vacîți angal te thon o pucyimos cʼe avias, cyince coda seas cyel mai baro savrendar. Ici n-as dourus cĕ i lahînca bișaldasas i bola po lende fince on phirarde pumen șucar colasa po saiate la seas la hoi. Nan-as niech cyipos deosebitos cĕ giriștias sați an lende. O manuș cʼe cerdas i ora vacerdas lenge cĕ garantatos nieche manușes n-as les i puterea te anel bola po avrende an coda felos.
Colesce o cîzaia mulțumisarde lesce pa gene ce pumari odas. Ji and-i rat dine duma. O ziis cʼe avias janzarde cĕ on n-ași dichena o papinendar pand-ich breș, ta trebui te jan aver-riga. Cate janas on? Sosce? Te șauașsînlar te arachen pumare dades. On lazîm te vaceren lesce cĕ lengi dai hen o cîzaia ocoiner munesas andral eche bolace orsaiatar pa na andral eche cyipace so na mai dișaias, anzi po lende echatar cʼe seas la hoi po avreate. On sineas but bucurime ʼcĕ șunde calatar. Acana perlas po lende te vaceren pumare dadesce calatar, zer becima oʼ sa șauașîras te ahoiol cada hîzmeți garavdo ji acana.
I Osa hen o Mați cyectiler dromeste caric pumaro cher o phurano op-i nangi vazi. Cana reste șocos seas len, ʼcĕ arachle pumari țigni coliba thabindos and-i iac. Gene c-o cher o changereace rașaiisco pa othe arachle cĕ ech muncyitori c-i calea ferata dichasas lenge dades c-o Malmbergetos, dur, opre, and-i Laponia. Cerdasas hîzmeți and-ech mina pa becima sinoas sa othe. Cana o rașai șundas cĕ o cîzaia mangenas te jan te roden pumare dades,
incandas ech harta pa dișadas lenge so de dur seas o Malmbergetos pa șauaștî te parrol lengi gozi, ca te na jan
dromeste, ama o cîzaia acyhine anglesce pumareasa – cĕ trebui te arachen pumare dades. Oʼ cyectias cheraldan sanîndos ech cyipa cʼe n-as cyeacyuii. On lazîm te arachen les pa te vaceren lesce cĕ șașîrdîas pes savre hîzmețisa.
On na mangle te aren p-o iila trinosce pumare cyima francoia cʼe thodesas len rigate, colesce hotarisaine te jan savro drom phuiatar, pa na acyhias lengo ʼzi andral calesce, zer o drom dișaias te-l șucar-șucar. Angal te incon andar-i Smolandia, on oprisaine c-o cher eche gospodarisco ca te ținen hamasce. I gospodarca seas lacyhe ozesci, sar ech dai, cʼe interesisaias so si lența. Oi puștas len con isine pa catar aiine, pa on vacerde lace pumari paramița. „Alele, gere! Alele, gere!” vacerlas cana tha cana pal-o pheras lengo cana denas duma. Puo coria chelardas o cîzaiin pa pherdas len
lachyimata opral lacyhimata, saiinge na mangas te lel lendar ni macar ech banos. Cana ucyine te mulțumisaren lace tha te jan, i jui moiisardas len te oprison c-i gospodaria lace phralesci and-i comuna cʼe avela. Ahoizola cĕ o cîzaia sevendiler.
„Den les selemi mandar tha vaceren lesce so pasaias tumența,” phendas i țaranca. O cîzaia cerde cala pa seas primime șucar. Ce orsaiʼ gospodaria astarindos tar colate vacernas lenge: „Dacĕ brodisola te jan coria sau coria, oprison othe or cothe tha vaceren lenge so pasaias tumența.”
Pași an orsaiʼ gospodaria ce saiate sineas bișalde seas meros po ech tebecyistos. Decy i Osa hen o Mați gene andar o them sicandos bi te mangen o manușen sar te ceren te jal lendar codea bola groznica. Butarla but, cana i cyuma saplaras andar o them, vacerzias cĕ ech cyhau hen ech cyhai sineas dichle phirindos cher cherestar. O cyhau iingellas pesa ech grebla pa, dacĕ oprisolas hen delas o greblasa angal ech cher, avelas cĕ othe si te meren but jene, ama na savre, ʼcĕ o grebla seas danda duravde ech echestar pa na lelas sa. I cyhai iingellas pesa ech șuual pa, dacĕ avelas hen delas o șuualasa angal ech udar, avelas cĕ savre cʼe beșenas andre si te meren, ʼcĕ i șuual si ech andar cana-cona cʼe lela sa-sa.
Avelas cyac cyudatos ca amare ziisende dui cîzaia te dolașsînlar andar o them andral eche bolace chaini but. Ama cana cîzaia na trașanas o manușen o greblasa hen o șuualasa, ta vacernas: „Nana cam cyaiaras amen sade dimaste o greblasa andar i bar hen șulaimaste phuiatar andar o cher, ta cam folosisaras mopos hen peria, pai hen sapui. Cam astaras curatos andral hen avral o udar pa ame-da cam avas curatoia, iin i gozi, iin o gevdes. An cada felos
cam maras o bola.”
Ech ziis, sa and-o vacîți cana sineas and-i Laponia, i Acca leas o cyhaves c-o Malmbergetos, cate arachle o țigne Mațis zinzardo phuiate bi te janel pestar, c-o mui o [minace] hauaco. Oʼ hen i Osa restesas othe ech buca puo angal. An codea ainasa oʼ phirdasas cathar-cothar, cu nadejdea cĕ cam del po pʼo dat. An coda murșimos geas prea pași paș-o haiinc pa seas dindo dap o barrendar cʼe uștular pala so bastîrdîlar ech bomba.
O Picy naștas c-o mui o haiingesco pa deas trat o mineringe andar-o ahorimos cĕ seas rănime ech cyhauorro.
Sigo but muncyitorea aiine nașindos caric-o țigno Mați. Dui andar lende iingelde les c-i cocyiba cate beșenas, oʼ hen i Osa. On cerde sa so putisarde te uhten les, ama olduas.
O Picy daianîștî but o Osasa. Oʼ maielas te vazel la hen te mai lel andar-i duch laci, ama janlas cĕ, te jalas ce late acana, cam trașelas la sade – cidea sar isinoas! Codea rat, dor bitias o prahumos o țigne Mațisco, i Osa phandias
pes an pʼi cocyiba.
Beștas pesce corcorri tha andas pʼe gozeate, ech pal echeste, o hîzmețindar cʼe laco phral deas duma hen cerdas. Sineas cea but te dișinsin lenge, de na geas sigo te pașol pesce, ta beștas but andar-i rat. Andar soste gîndisaias ce pʼo phral, andar coleste deas pʼi seama cibor de zori cam avel lace te iașasîn bi lesco. Inipalal mucas pʼo șoro op-i sinia pa roias.
„So cam cerau acana, cana o țigno Mați geno?” ingledi oi.
Seas but coria caric-i ainasa, pa i Osa, bitirmiși o obosealatar palo ziis pharo cʼe seas la, cyac palal pașiii-tar.
Sunisaias, pa and-o suno o țigno Mați phirradas o udar iavași pa girdi and-i odas.
„Osa, trebui te jas tha te araches o babaiis,” phendas oʼ.
„Sar ași ceraua cala, cana ni na janaua cate sino?” deas oi angal and-o suno.
„Na iingel tu grija”, boldias lace o țigno Mați, sar-ce cerlas oʼ, an pʼo felos veselos. „Cam bișalau chaiicas te cerel tuce iardîmi.”
Taman cana i Osa, i cyhai paznica c-o papina, sunisaias o țigne Mațisa cʼe vacerlas cala, cyoc-cyoc – marlas cech and-o udar. Seas po cyeacyes, n-as cech cyipos cʼe șundas oi an pʼo suno, ama seas cea but astarzi o sunestar, de n-ași vacerlas pesce te si cyeacyes sau na. Cana jalas te phirrel o udar, dișindi:
„Cada lazîm te-l o jeno cʼe promisardas o țigno Mați cĕ bișalla les ce mande.” Seas la douruluți, zer o Picy avias te del lace duma lace dadestar. Cana dichas cĕ na trașalas laco ʼzi lestar, oʼ vacerdas lace bircacy pherasa – cate seas o dat laco hen sar te resel ce leste.
Cana delas duma oʼ, i Osa, i cyhai paznica c-o papina, iavaș-iavaș avias nerni; cana bitirdi oʼ [pʼo pheras], oi ucyiiisas sasa. Inipa trașavzias but andral o gîndosce cĕ dela duma eche țiconorresa, de n-ași vacerdas cĕ si lesce mulțumime sau orso aver cyipos, ta phandias sigo o udar.
Cana cerdas cidea, avias lace cĕ dichas sar cana o țiconorro banzardas pʼo mui savro duchatar, ama oi n-ași cîzîndî te na cerel so cerdas, zer n-ași panda so de chaines trașaias. Cyhidas pes ando than cibor de sigo putisardas pa țidias o cyarșafoia po pʼo șoro.
Deși trașavzias o țiconorrestar, ahoias cĕ oʼ mangelas o lacyhimos laco. Colesce o ziis cʼe avias leas pes sigo te cerel so vacerdas lace oʼ.

MOISESCU SORIN-CRISTIAN