Select Page

Te na-i tut șib, na san khancyi. Kon san? [Dacă n-ai limbă, nu ești nimic. Cine ești?] – Interviu bilingv cu traducătorul Iancu Gabor

Te na-i tut șib, na san khancyi. Kon san? [Dacă n-ai limbă, nu ești nimic. Cine ești?] – Interviu bilingv cu traducătorul Iancu Gabor

 

Iancu GABOR (08 februarie 1985, Cluj-Napoca) face parte din neamul gaborilor. Este traducător, antreprenor, jurnalist, realizator de emisiuni în limba rromani și coordonatorul grupului vocal “Gaborii”. În anul 2001, a publicat Enecheșo Sento Hîomani, prima culegere de cântece religioase (adventiste) în limba rromani (dialectul gaborilor). Vorbește mai multe dialecte ale limbii rromani și mai multe limbi, cum ar fi rusa, croata, engleza, germana, maghiara.

La invitația revistei noastre, a acceptat să vorbească despre tradițiile gaborilor, cât și despre limba rromani, în contextul Zilei Naționale a Limbii Rromani, sărbătorită în 16 iunie.

 

 [interviu bilingv, rromani – română]

O Daniel-Samuel Petrilă: Mulțuminau tuke ke kaml’an te keras, me te tu, ado intervio. Ma’ fain’i mișto ke șai te le’ keras and-e chyb roman’i. Pat’au ke ‘țălejines miro dialekto. Janau ke te and-o găborit’iko dialekto, te and-e miro dialekto, hin but ungrikane kuvint’i. Kamas te așunas variso pale tute. Kon hin o Ianku Gabor? So keres tu? So șai te phenes amenge pale tute?

O Iancu Gabor: Kamau te mulțumiu tukă ke akhardan man te kărah kado intervio k-ekh than, me te tu, vaș tumari revista, e homani. Te phenau pe mande… so te phenau pe mande? Ke șohàn cyi fal man te phenau pe mande? Zâmavau te phenau pe mande. Me kărdil’om and-o Kluju, and-o ohtovardeș thai panj, fѐbruarie efta. Sah man dui phral thai trin pheiѐ. Muro iekh phral mula. Liom romn’ѐ ito, k-o deșuștar bărș, pal-e kodѐ liom k-o deșușou bărș. Som ek hom de mașcar amare gaborѐ, sar phenah amengă ame, vune phenen amengă homa kàlapasa, le kàlapența, vune phenen amengă korturarѐ vòi sar mai phenen amengă, dѐ ame sam homa gaborѐ, kadѐ fan amen te phenen amengă.

O D. S. P.: Tu janes ke p-o deșușou (16) iunie hin o d’es ka-te cyhib roman’i. So pat’as pale cyhib roman’i? Sar șainas ame te keras mai but vaș-amari cyhib? Janes că akana o’ terne na mai vakeren auka but e cyhib phurikan’i, but d-ande lende la bisterde.

O I. G.: Șukar but’i kă sân iekh gheh kai sărbătorisarah le homengo gheh, șukar but’i, thѐ mișto kărde vi amahă deputaturѐ kă thode le’. Pe homani șib so te phenau? Ame bahtale sam o’ homa o’ gaborѐ, ame îngărah mai dur e șib homani, pѐdik ke amestekome sâ amari șib, andre hamime. Sân amen andre dume gajikane, ungurițka, hai mai sâ vi aver homa sar sâ o’ kăldărarѐ, sar sâ o’ ursarѐ, sar sâ o’ florarѐ, da’ but tărnimata mașkar lende lajan pe’ te mai den duma. Kadѐ hasaivel e homani șib. Te na dena duma and-o khăr, pe vulița cyi den duma kă lagean pen, den duma gagikane. Na-i problema, măkar and-o khăr, pengă danența, pengă phralența te den duma homane, kadѐ cyi hasaivel e homani șib. And-o khăr cyi das duma, k-e șkòla cyi das duma, pe vulița cyi das duma, mașkar o’ boraturѐ cyi das duma, hasaivel e homani șib. Ame, o’ gaborѐ, zurale înkărah ke amari șib, ame cyi kamas te bâstras la, ame vi and-e amare khăra numa’ homane das duma. Ame k-e khangări das duma gagikane, da’ sâ amen vi programurѐ homanѐ: părdal p-o gilѐ, părdal p-o programe speciale vaș amară homa, părdal pe țâne kѐndvѐ homane. Kodѐ kamah kai părdal pe amare gilѐ te înkărah amari homani șib. Te na-i tut șib, na san khancyi. Kon san? Hasardan cyi identitatѐ. Na-i tut identitatѐ te na-i tut șib, thai părdal pe șib înkărah vi o’ tradiții. Na manai tu șib, cye rosto mai sâ o’ tradiții? Kărgiuvas sar o’ gaje.  So sâ șukar and-e amari tradițiѐ… e șib sâ e mai șukar, sâ te înkărah la mai dur.

O D. S. P.: Tu janes mai but dialekturi. Sar hin amara cyhibaha? Șainen o dialekturi te aven cyiude and-e iekh than? Vòi ame șai te vakeras mașk-amende and-e fèlo te fèlo te te ame’ ‘țălejinas? Sar dikhes tu adѐ but’i?

O I. G.: Ek țâra komplikato e but’i. Te sikiuvah and-e șkòla ek șib phenau ke mișto-i vaș kola homa save cyi jenen khără te mai den duma homane. Mișto alah te ke șkoala kărdol pe dialekte, da’ zurale phare’ sâ, e șib mai mișto transmitil pe oral . Me sicilom but șiba: rusă, croată, sârbă. Akala sѐ cyhiba na sicilom len and-o’ kѐndvѐ. Lași ke sâ vi iek varianta skirime, e homani cyib, lași sâ e șib skirime internaționalo, da’ mișto alah and-e iek șkòla kai sâ numa’ kăldărarѐ o’ șave te sât’on e șib vi kolavre dialekturѐ, o’ dialekturѐ așunde. Me kadѐ jenau homane te dau duma hom, tu jenes te des duma rrom, me jenau te dau duma hoi, tu jenes te des duma roi. Te înkărah amare dialekturѐ mai dur!

O D. S. P.: So șai te phenes pal-o’ tradiții romane? Mai hin tumen, le adventisturen, tradiții romane? Sar beșel sè ande odo than e tradițiè roman’i te o Kuvânto kat-o Del, kai tumen pat’an ande Leste?

O. I. G.: Ame așilem, o’ gaborѐ, o’ mai tradiționalurѐ homa, mașcar o’ mai tradiționalurѐ homa. Ame, anglal te prinjarah le Devleh, te prinjarah i adventisto khangări, sah amen tradiții, thai mai sân amen. Renunțisardam k-o’ tradiții save avelas în kontradikție la doktrinasa. Amare homa cyi mai pen alkoolo, khancyi, cyi han, sâ len ek dieta diferito, cyi mai han balano mas, cyi mai han kukѐ, cyi mai han kukѐ. Orce om kărd’ol adventiso, sâ te kerel kadala but’ѐ. Amare homa, anglal te jan k-e khangări, na falas len t-en len boraturi gaje, hom te jan le gajența k-e mesѐli vòi o’ gaje t-en lende khăre, te den duma. Amare homa iekh phandadi komunitatea sah. Părdal pe khangări, kadao stereotipo kă numa’ mașkar amende sâ te acyhas, phagila. E khangări thai e Bibliѐ cyi kondamnil tradiții vòi obicѐiurѐ save na aven în kontradicție la doktrinasa. Sâ amen șukar but’ѐ, vi amende, vi ke aver homa save aștik înkărah len. Mișto-i te înkărah len: iek sâ kai pacyivaras le phurăn, kodo-i iek șukar principo. Sâ aver… kai iekh șei t-el șei bari, te na-l la boraturѐ, te na prinjanel aver murșăn, vi kadѐ zâmal pe’ te înkărăl pe’. Kadѐ tradițiѐ ke mai but homa sâ, na numa’ k-amende. So na-i mișto, vune suke homane, tradiții homane, sar sâ kana amahă homa țolaharăn pe Bibliѐ. Kana tu pheneh variso pe mande, me te cyacyarau ma’ kă som ujo thai kă na som doșalo, lau e Bibliѐ and-o vast thai țolaharau pe Bibliѐ. Ek principo so na-i mișto te mai kărah leh. Cyi mai kărgiol, în general. Me akana mărturisiu k-o Del sâ mangă martoro thai na hom doșalo and-e iekh fapta so doșarăl man mo borato, mo phral. Amahă homa, anglal t-aven k-e adventisto khangări, janas k-e ortodokso khangări, janah k-e trușula… kă cyi mai pen trin șon, șou șon, hai janah k-o rașai the pokinenah, janah trușul pe memeli thai țolaharănah thai cyi amende k-o’ adventisturѐ cyi mai kărgiol.

O D. S. P.: Kon has odo kai tume parud’a, le gaborѐn?

O I. G.: O Lașo Del. Amare homa părdal pe khangări zurale but parugile, dicyiol pe’. Ame cyi mai phirah o somnakai, cyi mai etalon o somnakai, te pheren pe’ somnakai. Vi te sâ len love, vi te sâ len somnakai, cyi mai phiraven.

O D. S. P.: Șaines te phenes manghe savi hin e diferența mașkar tumende, o’ gaborѐ, te o’ romungri?

O I. G.: O’ gaborѐ thѐ o kolavre homa, me kadѐ jenau te kărau e diferența. O’ gaborurѐ fal len te înkăren penghi kultura thai pengă tradiții thai zurale konversin la, zurarăn la, ame cyi lah homa de-nde aver homa, cyi dah amare șeiѐn, cyi na lah șeiѐn de-vre homendar.

O D. S. P.: So phenѐhѐs kana kiro cyhavo avlas tute te phenel tuke ke vo’ kamel musai te pe’ kerel doktori? Le’ mikѐhѐs te jal k-e fakultat’ѐ?

O I. G.: Samuele, kana tu jenes anumito but’ѐ na-i sar te doris tukă aver kola. Na-i sar te doriu man aver but’ѐ.

O D. S. P.: Janau so phenes, numa’ ke me janau ke tu n’an iekh intelektualo, na n’i auka sar phenau? Tu skirines, jas, aves, dikhes avera roma, avera manușa, tu hin’an varisar anormalo vașe kiri familiѐ.

O I. G.: Fal man pharo kă numai ștar klase kărdom. Man falo man te kărau mai but șkòla, numa’ na mukle man, thѐ me barilom and-e khangări and-ek grupo gajengo, sah but gaje thai lența barilom, homas zurale  integrime and-e kodo grupo, but phirdem, de biș bărș somah anormalo. Falah man te kărau butѐ save amare șave cyi kărănah le’ atuncy. Thai părdal pe khangări janglom te kărau vi aver but’i. Moho dad phenda mangă so jau le gajănța, me rovauah. Lende arakhlom muho than, dikhlem ke sâ vi aver kola.

O D. S. P.: And-o d’es kat-e cyib roman’i, kames te phenes le romenghe variso ande amari cyib roman’i?

O I. G.: Kamau te phenau ande butѐ bărșănde le homengă save den duma homane, and-e but bărș la romanѐ șibakă, ande but bărș le saste homengă save den duma thѐ and-e but bărș vi kolengă save sicyile homane thai na jenenah te den duma homane.

 

***

 

Daniel-Samuel Petrilă: Îți mulțumesc că ai acceptat să facem împreună acest interviu. Mă bucur că putem să-l facem în limba romani. Cred că înțelegi dialectul meu. Știu că atât în dialectul gaboresc, cât și în dialectul meu, există multe cuvinte maghiare. Dorim să auzim câte ceva despre tine Cine este Iancu Gabor? Cu ce te ocupi? Ce poți să ne spui despre tine.

Iancu Gabor: Vreau să îți mulțumesc că mi-ai oferit invitația de a face împreună acest interviu, eu și cu tine, pentru revista voastră rromă. Să spun despre mine… ce să spun despre mine? Că mie nu-mi place niciodată să spun despre mine. Încerc, totuși, să spun ceva despre mine. Eu m-am născut în Cluj, în anul 1985, 7 februarie. Am avut doi frați și trei surori. Unul dintre frații mei a murit. Mi-am luat nevastă devreme, la 14 ani, pe urmă mi-am luat la 16 ani. Sunt rrom din neamul nostru al gaborilor, cum ne spunem noi, unii ne spun rromi cu pălărie, unii ne spun corturari sau cum ne mai spun, dar noi suntem gabori, așa ne place să ni se spună.

D. S. P.: Tu știi că în șaisprezece (16) iunie este ziua limbii romani. Ce părere ai despre limba romani? Cum putem face mai mult pentru limba noastră? Știi că acum tinerii nu mai vorbesc atât de mult limba străveche, mulți au uitat-o.

I. G.: E un lucru nemaipomenit că există o zi pe care o sărbătorim, zi a romilor, frumos lucru, și bine au făcut și deputații noștri că au legiferat-o. Ce anume să spun despre limba romani? Noi, romii gabori, suntem norocoși, noi ducem mai departe limba rromani, în ciuda faptului că limba noastră e amestecată. Avem în limbă cuvinte românești, ungurești, și mai mult și alți romi cum sunt căldărarii, cum sunt ursarii, cum sunt florarii, dar mulți tineri dintre ei se rușinează în a mai vorbi limba. Așa dispare limba romani. Dacă nu vorbesc în casă, pe stradă nu vorbesc că le e rușine, vorbesc românește, Nu e problemă, măcar în casă, cu părinții lor, cu frații lor să vorbească limba romani, în acest fel limba nu dispare. În casă nu vorbim, la școală nu vorbim, pe stradă nu vorbim, între prieteni nu vorbim, limba romani dispare. Noi, gaborii, ținem foarte mult la limba noastră, noi nu vrem să o uităm, noi și în casele noastre vorbim doar limba romani. La biserică vorbim românește, dar avem și programe rrome: prin cântece, prin programele speciale pentru romii noștri, prin cărticelele rrome. Dorim ca prin cântecele noastre să ne păstrăm limba romani. Dacă n-ai limbă, nu ești nimic. Cine ești? Ți-ai pierdut identitatea. Nu ai identitate fără să ai limbă, și tot prin limbă păstrăm și tradițiile. Nu ai limbă, ce rost mai au tradițiile? Devenim gajei. Ce anume este frumos în tradiția noastră… cea mai frumoasă este limba, trebuie să o păstrăm mai departe.

D. S. P.: Tu cunoști mai multe dialecte. Cum e cu limba noastră? Pot dialectele să fie puse la un loc? Sau putem să vorbim între noi într-un mod sau altul și să ne înțelegem? Cum vezi tu acest lucru?

I. G.: Treaba e puțin complicată. Eu zic că e bine să învățăm la școală o limbă, pentru acei romi care nu știu acasă să mai vorbească romani. Acest lucru este bun. E bună și o variantă scrisă, limba romani, e bună limba internațională scrisă, dar ar fi bine ca într-o școală în care sunt numai căldărari, copiii să învețe și celelalte dialecte, dialectele vorbite. Eu știu să vorbesc romani așa – hom. Tu știi să zici rrom. Eu știu să zic hoi, tu știi să zici roi. Să ne păstrăm dialectele!

D. S. P.: Ce poți să spui despre tradițiile rome? Mai aveți voi, adventiștii, tradiții rome? Cum conviețuiește tradiția romă și Cuvântul lui Dumnezeu, în care voi credeți?

I. G.: Noi, gaborii, am rămas cei mai tradiționali romi, dintre cei mai tradiționali romi. Noi, înainte să îl cunoaștem pe Dumnezeu, să cunoaștem biserica adventistă, am avut tradiții, și mai avem. Am renunțat la tradițiile care veneau în contradicție cu doctrina. Romii noștri nu mai consumă alcool, nimic, nu mănâncă, au o alimentație diferită, nu mai mănâncă aia și aia, carne de porc. Fiecare om care devine adventist trebuie să facă aceste lucruri. Romii noștri, înainte de a frecventa biserica, nu doreau să aibă prieteni gajei, rom să meargă la masă cu gajeii sau gajeii să vină la ei acasă, să vorbească. Comunitatea noastră romă a fost izolată, închisă. Prin biserică, acest stereotip cum că numai între noi trebuie să rămânem, s-a dărâmat. Biserica și Biblia nu condamnă tradiții sau obiceiuri care nu vin în contradicție cu doctrina. Avem lucruri frumoase, și între noi, și la alți rromi pe care le putem păstra. E bine să le păstrăm: unul dintre acestea ar fi faptul că îi respectăm pe bătrâni, acel principiu e bun. Există altul… ca o fată să fie fată mare, să nu aibă prieteni, să nu cunoască alți bărbați, și acest lucru poate să fie păstrat. Această tradiție există la mai mulți romi, nu doar la noi. Ce nu e bine, unele obiceiuri rome, tradiții rome, cum ar fi atunci când romii noștri jură pe Biblie. Când spui ceva despre mine, eu pentru a dovedi că sunt curat și că nu sunt vinovat, iau Biblia în mână și jur pe Biblie. Un principiu pe care nu e bine să-l urmăm. Nu se mai face, în general. Eu acum mărturiresc că Dumnezeu mi-e martor și nu sunt vinovat cu privire la o faptă de care mă învinuiește fratele meu. Romii noștri, înainte de a veni la biserica adventistă, mergeau la biserica ortodoxă, mergeau la cruci… că nu mai beau trei luni, șase luni, și mergeau la preot și plăteau. La noi, la adventiști, nu se mai face.

D. S. P.: Cine a fost cel care v-a schimbat pe voi, pe gabori?

I. G.: Bunul Dumnezeu. Romii noștri prin biserică s-au schimbat enorm, se observă. Noi nu mai purtăm aur, nu-și mai etalează aurul, să se umple de aur. Și dacă au bani, și dacă au aur, nu mai poartă.

D.S.P.: Poți să îmi spui care este diferența dintre voi, gaborii, și rromungri?

I. G.: Gaborii și ceilalți rromi, eu așa știu să fac diferența. Gaborilor le place să-și păstreze cultura și tradițiile și o vorbesc [limba], o întăresc, noi nu luăm romi de la alți romi, nu le dăm fetele noastre, nu ne luăm fete de la alți romi.

D. S. P.: Ce ai spune dacă băiatul tău ar veni la tine să îți spună că vrea să devină medic? L-ai lăsa să meargă la facultate?

I. G.: Samuele, când tu știi anumite lucruri nu ai cum să îți dorești altele. Nu am cum să-mi doresc alte lucruri.

D. S. P.: Știu ce zici, doar că eu știu că tu ești un intelectual, nu e așa? Tu scrii, călătorești încoace și-ncolo, vezi alți romi, alți oameni, ești cumva anormal pentru familia ta.

I. G.: Îmi pare rău că am făcut doar 4 clase. Mi-ar fi plăcut să fac mai multă școală, doar că nu m-au lăsat, și eu am crescut în biserică într-un grup de români, erau mulți romi și am crescut cu ei, eram foarte integrați în grupul respectiv, am umblat mult, la 20 de ani eram anormal. Îmi plăcea să fac lucruri pe care alți copii nu le făceau atunci. Și cu ajutorul bisericii am știut să fac și altceva. Tata mi-a spus că de ce merg cu gajeii, eu plângeam. La ei mi-am găsit locul, am văzut că există și altceva.

D. S. P.: Dorești să le transmiți ceva romilor în limba romani, de ziua limbii romani?

I. G.: Doresc să le urez la mulți ani romilor care vorbesc limba romani, la mulți ani limbii romani, la mulți ani tuturor romilor care vorbesc limba romani și celor are au învățat limba romani și nu știau s-o vorbească!

13 iunie, anul 2020

(sursa foto: din arhiva personală a lui Iancu Gabor)

 

About The Author

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *