„Rromano vak” – revistă cu spirit!
Anunțăm cu bucurie apariția primului număr al Revistei online ,,Rromano vak” (rom. ,,glas rrom”). La vechii indieni, termenul ,,vak” (skr.: वाक्) are un profund sens filosofic – căci în filosofia indiană vāk reprezintă Glasul, Cuvântul care ,,dă viață”, Logosul, însă atunci când vorbim despre literatura rromă nu trebuie să fim aproape deloc surprinși de faptul că avem de-a face cu o literatură aproape inexistentă. Puțini sunt cei care cunosc – sau sunt conștienți de caracterul oral al culturii rrome -, ca efect necruțător al nomadismului secular. Dar nomadismul nu ar fi singura cauză pentru care această cultură exotică are un statut oral (este important să amintim și contextele sociale și politice în care rromii și, implicit, cultura lor au avut de suferit, cum ar fi: sclavia rromilor în Țările Române – aproximativ 1385-1856, Deportarea rromilor în Transnistria, Holocaustul împotriva rromilor, evreilor și a altor grupuri etnice, sexuale etc.; rromii în perioada comunistă/ ceaușistă – și postcomunistă – Mineriadele și celelalte conflicte interetnice: Hădăreni, de pildă). Cu toate acestea, este important să-i amintim pe scriitorii rromi care, în ciuda vremurilor de restriște, au avut curajul de a scrie și au realizat performanțe artistice cu ecouri pe plan internațional: Bronisława Wajs-Papuscha, Viorel Gongu, Philomena Franz, Matteo Maximoff, Mariella Mehr, Santino Spinelli, José Heredia Maya, John Bunyan, Anton Pann, Katarina Taikon, Valerică Stănescu, Mircea Lăcătuș, Adam Tikno, Alexandr Ghermano, Nikolaj Pankov, Kārlis Rudevičs, Mylailo Hryhorovich Kozimirenko, Rajko Djurić, Ali Krasnić, Ruždija Sejdović, Slobodan Berberski, Menyhért Lakatos, Uzim Kerim etc.
Revista online „Rromano vak” își propune să găzduiască articole din domenii socio-umane precum lingvistica, literatura, sociologia, antropologia, etnologia etc. Așadar, această publicație se adresează tuturor celor interesați de limba, cultura, tradițiile și societatea rromilor, având în vizor facilitarea relațiilor interetnice.
Ne dorim să creăm împreună o cultură digitală rromă, într-un spațiu care să faciliteze schimbul de informații și cunoștințe între rromii și nerromii de orice vârstă. Vom asigura și susținerea acestora, în limitele noastre omenești, prin facilitarea unor colaborări cu diverse medii culturale (muzee, reviste, teatre etc.).
Poate că spiritul nomad nu ne-a părăsit, căci iar am pornit la drum: cu mâinile, mintea și voința noastră de data aceasta, pentru a reliefa paradigmele Cuvântului, Frumosului – frumos și urât deopotrivă. Astăzi, cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Rromani, primiți din partea noastră modestele noastre mostre de cultură rromă.
DANIEL-SAMUEL PETRILĂ
(foto: Bronisława Wajs-Papuscha ,,văzută” de artistul rrom Denis Nanciu)
